Produsele noastre

Ardeii

Ardeii grasi sunt  considerati vedetele sezonului, care alături de ardeiul capia, ardeiul iute si gogosarul, reprezinta unele dintre cele mai sanatoase legume de care dispunem în luna septembrie. 


Buletinul de analize al ardeilor scoate la iveala o compozitie naturala de exceptie, de la vitamine, la antioxidanti si minerale, nutrienti extrem de benefici în buna functionare organismului. Cea mai buna forma sub care îi putem consuma este cea cruda, în salate sau sub forma de suc proaspat.

Dar virtutile lor curative continua si dupa ce îi muram sau îi coacem pe plita. Iata de ce nu trebuie sa ratam cura cu ardei în luna septembrie, perioada în care aceasta leguma e mai viguroasa si mai gustoasa ca oricînd.

Sursa numarul unu de vitamina C

Principala substanta activa din ardei se numeste capsaicina si da culoarea legumei, cea mai multa fiind în cei rosii. Aceasta este un anticoagulant eficient, care ajuta la prevenirea infarctului miocardic si a atacului cerebral. Toate soiurile de ardei contin vitamina C în cantitati uriase, însa ardeiul gras verde are de doua ori mai multa vitamina C decît citricele, iar ardeiul rosu iute contine cu 330% mai multa vitamina C decît o portocala.

Ardeiul gras, ideal în cura de slăbire și aliat în lupta cu cancerul

În 100 de grame de ardei sînt 125 de mg de vitamina C, adica 100% din doza zilnica recomandata. În compozitia ardeiului se mai adauga 0,8 mg de vitamina B6 si 0,45 mg de vitamina K. Vitamina A este si ea prezenta, beta-carotenul fiind un antioxidant foarte puternic, care contracareaza efectele radicalilor liberi si reduce daunele pe care acestia le produc arterelor, nervilor si tesuturilor.

sursa: adevarul.ro

Pepenii

Pepenele verde, fructul preferat al sezonului, este apreciat pentru calităţile sale curative, în lume existând peste 1.200 de varietăţi de pepeni verzi. 
Pepenele verde (Citrullus lanatus L. sin. C. vulgaris L) este o plantă legumicolă, rezistentă la secetă. Se cultivă pentru fructele sale, care se consumă în stare proaspătă. Fructele sunt mari, cu coaja verde de diferite nuanţe şi miezul roşu, roz sau portocaliu. Caracteristica sa principală, faptul că este zemos, se datorează conţinutului de apă (aproximativ 92%). Miezul conţine un număr variabil de seminţe dar există şi pepeni verzi fără seminţe.

Pepenele roşu conţine o serie de substanţe nutritive, fiind bogat în vitamine din complexul B, necesare pentru producerea de energie. Pepenele roşu este o sursă foarte bună de vitamina B6 şi o sursă bună de vitamina B1, magneziu şi potasiu. Cu un conţinut de 6% zahăr şi vitaminele A, B, E, K şi C, pepenele verde mai conţine tiamina, calciu, fier, fosfor, sodiu, zinc, cupru, mangan, seleniu şi magneziu. În plus, pepenii verzi conţin citrulină, un aminoacid pe care organismul îl foloseşte pentru a produce un alt aminoacid (arginina).
Datorită conţinutului bogat în vitamine şi minerale dieta cu pepene verde reprezintă o adevărată sursă de sănătate! 
Conţinutul mare de apă îl recomandă ca diuretic pentru tratamentul rinichilor şi aparatului urinar. Bogat în vitamine, minerale şi antioxidanţi foarte puternici, pepenele ne hidratează şi ne purifică organismul, ameliorează sau chiar tratează diverse afecţiuni. Vitamina A împreună cu vitamina C şi E contribuie la un aspect sănătos al pielii şi al părului. 
S-a dovedit ştiinţific că persoanele care consumă în mod frecvent pepene verde sunt mai protejate împotriva cancerului. Licopenul, pe lângă faptul că asigură pigmentul pepenelui, este un antioxidant eficient în prevenirea cancerului, în special în cancerul de prostată, cancerul uterin şi cancerul esofagian.

Rosiile

Rosiile concureaza cu citricele in privinta continutului de vitamina C, dar sunt bogate si in vitamina A si antioxidanti. Beta-carotenul, luteina si licopenul sunt trei dintre substantele cu un rol important in detoxificarea organismului.

Multi specialisti sustin ca vitamina C si antioxidantii se pierd atunci cand rosiile sunt gatite si ca este de preferat ca acestea sa fie consumate crude sau gatite cat mai putin.

Alti nutrienti pe care ii contin rosiile sunt: biotina, potasiul, vitaminele B6, B3 si B1, vitamina E, magneziul, fierul si zincul.

Mentin oasele sanatoase

Stim ca nu te-ai fi asteptat la acest efect al rosiilor. Insa mai multe studii au demonstrat ca licopenul din acestea intarzie instalarea osteoporozei in perioada de premenopauza.

In plus, rosiile contin o cantitate considerabila de calciu si vitamina K. Ambele elemente nutritive sunt esentiale pentru consolidarea sistemului osos si refacerea oaselor in caz de ruptura.

Efecte benefice pentru piele, par si unghii

Antioxidantii din rosii iti pot curata tenul acneic, mixt sau gras. Poti prepara o masca pentru fata din pulpa rosiilor sau te poti clati o data pe saptamana cu suc de rosii. Pielea este ajutata si din interior, consumul regulat de rosii ajutand celulele din tegumente sa se regenereze, grabind eliminarea toxinelor.

In ajutorul pielii, parului si unghiilor tale vine si vitamina A din rosii, care le va hidrata si intari.

Rosii pentru inima si rinichi

Da, ai citit bine. Rosiile contin vitamine din grupul B care, alaturi de potasiu, reduc nivelul colesterolului si echilibreaza tensiunea arteriala. Consumul de rosii te poate ajuta, asadar, sa intarzii aparitia bolilor cardiovasculare, sa scazi riscul de infarct si de tromboza.

Rosiile au si efect diuretic, datorita antioxidantilor din compozitie si a formei zemoase. Unele studii au aratat si ca persoanele care consuma rosii au mai putine sanse sa faca pietre la rinichi.

sursa: doc.ro

Vinetele

Vinetele sunt printre cele mai sănătoase legume din lume Şi, cu toate că luna iulie este perioada în care acestea sunt în plin sezon, ne putem bucura de ele până târziu în toamnă.

Se consideră că vinetele sunt originare din India, unde au crescut ca plante sălbatice şi au fost cultivate pentru prima dată în China, iar în Europa au devenit foarte populare în timpul Evului Mediu, atunci când au fost aduse prima dată de către maurii din Africa de Sud.

Vinetele – beneficii pentru sănătate
1. Vinetele conţin fier, calciu şi alte minerale, nutrienţi esenţiali sănătăţii corpului nostru. Fie că le consumi pe grătar, coapte, prăjite sau în tocăniţă, vinetele sunt la fel de delicioase şi au acelaşi efect pozitiv asupra sănătăţii tale.

2. De asemenea, vinetele conţin anumiţi fitonutrienţi esenţiali care îmbunătăţesc circulaţia sângelui şi hrănesc creierul. Dar ţine minte, aceşti nutrienţi există în cantităţi mai mari în coaja vinetei, aşa că nu o aruncaţi.

3. Conţinutul crescut de fibre din vinete protejează tractul digestiv, împiedicând astfel apariţia cancerului de colon.

4. Vinetele sunt recomandate şi în dietă deoarece sunt sărace în calorii. O singură vânătă conţine 35 de calorii. Nu conţin grăsimi dar au, în schimb, un conţinut mare de fibre care te ajută să te saturi repede fără să mănânci mult.

5. Timp de câteva secole, vinetele au fost folosite pentru a controla diabetul. Cercetările recente i-au validat acest rol, datorită cantităţii mari de fibre şi a nivelului scăzut de carbohidraţi solubili din vinete.

6. Vinetele au, de asemenea, grijă şi de inima noastră. Cercetările arată că pot reduce nivelul de colesterol “rău”, dar trebuie gătite în aşa fel întât să beneficiezi de toate calităţile lor. Vinetele prăjite în ulei lasă foarte multă grăsime şi sunt greoaie pentru stomac. În schimb, coapte la 400 de grade, acestea au un gust mult mai bun şi nici nu îngreunează digestia. De asemenea, vinetele sunt bogate în bioflavonoide, antioxidanţi puternici care au rolul de a regla tensiunea arterială şi previn depunerile de colesterol pe pereţii vaselor de sânge.

7. Un consum regulat de vinete ne scapă de cheagurile de sânge, datorită vitaminei K şi bioflavonoidelor, care întăresc vasele de sânge. Astfel este redus semnificativ riscul de infarct şi accidente vasculare cerebrale.

sursa: csid.ro

Varza

În lume există peste 400 de soiuri de varză care diferă prin formă, dimensiune şi culoare (varză verde, albă, roşie, mov etc.), însă cea mai cunoscută şi consumată este varza de culoare verde deschis, care poate fi găsită la orice supermarket sau piaţă, este avantajoasă din punct de vedere al preţului şi poate fi preparată în numeroase reţete, de la banala salată de varză, la elaboratele reţete de varză călită cu afumătură, chifteluţe delicioase de varză cu griş, ciorba de varză sau minunata plăcintă cu varză şi dovlecei.

Să vedem care sunt cele mai semnificative beneficii ale consumului de varză asupra organismului:

  • Are foarte multe fibre, drept urmare previne apariţia constipaţiei şi promovează un tranzit intestinal sănătos.
     
  • Sucul de varză este indicat în tratamentul ulcerului pentru că are proprietăţi alcaline şi o substanţă numită glutamină care ajută la reducerea inflamaţiei mucoasei stomacale.
     
  • Acidul folic din varză este excelent pentru femeile însărcinate, care au nevoie de acest compus pentru a feri nou-născutul de malformaţii congenitale.
     
  • Frunzele de varză, uşor înmuiate în apă călduţă, pot fi aplicate pe sâni atunci când ne dor ca urmare a alăptării. Acestea au efecte antiinflamatorii şi eliberează substanţe care ameliorează senzaţia de durere. De asemenea, frunzele de varză mai pot fi aplicate pe articulaţii dureroase.
     
  • Varza conţine vitamina C, care întăreşte sistemul imunitar şi ne fereşte de răceli. De asemenea, este o sursă importantă de betacaroten, care protejează vederea de afecţiunile apărute odată cu înaintarea în vârstă, inclusiv cataracta.
     
  • Varza este o alegere excelentă dacă eşti la dietă pentru că are foarte puţine calorii şi este delicioasă.
     
  • Varza roşie poate reduce riscul bolilor bătrâneţii, cum este boala Alzheimer, datorită antioxidanţilor şi vitaminei K, care ajută la prevenirea depunerilor de colesterol pe vasele de sânge, inclusiv cele din creier.
     
  • Pielea arată mai bine, mai fresh şi mai luminoasă dacă mâncăm varză, tot datorită antioxidanţilor care ne protejează de acţiunea nocivă a razelor ultraviolete şi a altor factori de mediu care ne pot afecta stratul superior al dermului.
     
  • Consumul regulat de varză are efect anticancerigen datorită antocianilor. Un studiu desfăşurat în China arată că un consum zilnic de legume crucifere (precum varza, broccoli, conopida, varza de Bruxelles) este asociat cu un risc mult mai mic de cancer la sân.
     
  • Varza conţine acid lactic, cunoscut pentru efectul său pozitiv asupra musculaturii.

sursa: csid.ro

Porumbul

Nutrientii din porumbul dulce sunt asimilati intr-o masura optima de organism, fara sa fie insotiti de o cantitate mare de amidon, care se acumuleaza atunci cand porumbul avanseaza spre maturitatea fiziologica, iar invelisul boabelor devine tare.

Acest aliment are si o serie de beneficii pentru sanatate, intrucat furnizeaza organismului substante nutritive indisponibile acestuia, precum sintosterolul, acizii grasi si esterici, saponinele si alcaloizii, sigmasterolul si alte glucide solubile.

Informatii nutritionale despre porumbul dulce:


O cana de boabe de porumb dulce furnizeaza o cantitate de 132 de calorii, 29,3 grame de carbohidrati si 4,2 grame de fibre alimentare. Raportat la o dieta optima de 2000 de calorii pe zi, porumbul dulce acopera aproximativ 10% din necesarul zilnic de carbohidrati si 17% din doza zilnica recomandata de fibre.

Tot porumbul dulce ofera si 5 grame de proteine la fiecare 250 de grame consumate, precum si 23 mg de sodiu. Fiecare portie furnizeaza de asemenea si 5 grame de zahar. Continutul total de grasimi dintr-o cana de porumb dulce insumeaza 1,8 grame, dintre care 0,3 grame constituind grasimi saturate si restul grasimi sanatoase nesaturate.

O cana de porumb dulce mai are in compozitie si 24,6 mg de grasimi esentiale omega-3 si 835 de mg de acizi grasi omega-6. Porumbul dulce este o sursa excelenta de tiamina (0,3 mg), acid folic (70,8 mcg), vitamina C (10,5 mg), niacina (2,6 mg). Alte vitamine furnizate de cereala sunt vitaminele E, K, B 6 si riboflavina.

O portie de porumb dulce asigura si un aport de 57 mg de magneziu, 137 mg de fosfor, 415.8 mg de potasiu, 0,2 mg de mangan, precum si cantitati semnificative de fier, zinc, cupru si seleniu. Alte proprietati nutritionale ale porumbului dulce sunt aportul important de fitonutrienti, precum carotenul, luteina sau criptoxantina.

sursa: csid.ro

Proiect finanţat cu fonduri europene nerambursabile prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR)

  • Programul Naţional de Dezvoltare Rurală
  • Program finanţat de Uniunea Europeană şi Guvernul României prin
  • Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală
  • Europa investește în zonele rurale.

AGENȚIA PENTRU FINANȚAREA INVESTIȚIILOR RURALE